Transilvania s-a format din punct de vedere politic-istoric şi geografic în zona centrală şi de est a Europei în estul Depresiunii Transilvaniei, pe suprafaţa de azi a României.

În prezent prin Transilvania de azi se subînţelege toată regiunea de vest a României, dar nu ca o regiune unitară, ci cu cele 16 judeţe laolaltă. Această suprafaţă cuprinde Depresiunea Transilvaniei, Crişana şi Ţara Moţilor, Banatul şi Transilvania de Sud, Ţinutul Secuiesc, Ţinutul Săsesc, respectiv Maramureşul. În baza datelor recensământului din 2002 un procent de 76 din totalul locuitorilor din Transilvania s-au declarat de naţionalitate română. După români, în număr mai mare sunt prezenţi maghiarii; ei au o cultură şi religie separată faţă de români. Din cele 16 judeţe maghiarii sunt majoritari în două judeţe (Harghita 84% şi Covasna 73%).

Din cei peste 600 de mii de suflete de saşi şi şvabi existenţi cândva azi aproape toţi au dispărut. Pe lângă aceştia rromi (ţiganii), rusinii sau rutenii, slavii, bulgarii, cehii, armenii, evrei s.a. completează coloristica mozaicului etnic din Ardeal.

După împărţirea pe naţionalitate şi religie este evident că Transilvania de azi este o regiune multiculturală a Europei. Aceasta nu este de mirare, întrucât aici se întâlnesc influenţele Europei centrale cu cele din balcani, însă din punct de vedere ecleziastic sunt dominante religiile: catolică, protestantă, greco-catolică.